REABILITARI FORAJE DE APA

Reabilitarea este procesul de restaurare a unui foraj de apa la starea sa eficienta initiala prin utilizarea de mijloace mecanice si chimice. Cu timpul, prin utilizarea si exploatarea forajului, acesta de obicei se deteriorează. Pierderea de productivitate este indicata printr-o scadere a randamentului si a capacitatii de productie sau prin aspecte negative, cum ar fi calitatea deteriorata a apei cu tulburenta crescută, modificari de culoare, miros sau gust, precum si modificari ca urmare a cresterii impuritatilor bacteriene.

Toate aceste manifestari sunt cel putin partial reversibile iar lucrarile de reabilitare ar trebui sa fie luate in considerare in momentul in care isi fac aparitia. De obicei costurile de reabilitare reprezinta 20-30% din costul de executie a unui nou foraj identic. Reabilitarea unui foraj existent are un impact mai mic asupra mediului decat refacerea sau reconstructia acestuia.

Reabilitarea este in general o procedura complexa ca si operatii si care necesita personal calificat si cu experienta. Se pleaca de la fisa de executie a forajului, si in fuctie de parametri initiali, se stabileste un plan de operatiuni.

INVESTIGATIA VIDEO

Investigatia video consta in introducerea unei camere video speciale in foraj si vizionarea acestuia.

Astfel de investigatii video se realizeaza atat la forajele noi, cat si la forajele vechi in vederea identificarii anumitor aspecte cum ar fi: starea forajului, starea coloanei de foraj, a filtrelor, control adancime reala foraj, control calitate executie foraj.

Calitatea imaginii filmate depinde de mai multi factori: rugina, claritatea apei, particole in suspensie, pereti obscuri, depuneri de oxid pe peretii forajului etc.

Inregistrarile efectuate se prelucreaza dupa care se inmaneaza  beneficiarului pe suport DVD.

DECOLMATAREA

Colmatarea sau incrustarea filtrelor si tubulaturii are ca si cauza majora depunerile provenite din decantarea de minerale dizolvate si compusii lor din apele subterane. Aceste depuneri pot lua mai multe forme. Se poate forma un depozit dur sau un depozit moale de tip pasta de namol.

Lucrarile de decolmatare presupun curatarea prin periere a crustelor si spalarea cu apa folosindu-se perii si scule si degajarea podului de nisip sau namol tasat.

DENISIPAREA

Denisiparea reprezinta eliminarea prin pompare in sistem aer-lift a nisipului care a intrat in filtrele naturale ale forajului si revenirea la curgerea lina a apei. Innisiparea putului apare in momentul neexploatarii sau exploatarii necorespunzatoare a putului de apa. Dupa efectuarea denisiparii forajul se pune din nou in productie prin intermediul pompei submersibile, cu debit crescator, cu scopul de a reface filtrul natural din spatele filtrelor forajului.

REABILITAREA CHIMICA

In timp se produce colmatarea biologica o forajelor de catre organisme naturale, care creează depozite de mazga in interiorul si in jurul forajului. Aceste depozite sunt rezultatul natural al acumularii de bacterii vii si moarte si reactiile lor cu mineralele dizolvate in foraj. In general, toate aceste bacterii sunt denumite “bacterii de fier”, insa pot aparea si alte tipuri de bacterii.

Clorinarea, ca metoda chimica, este utilizata pe scara larga pentru a limita dezvoltarea “bacteriilor de fier”. Metoda se poate folosi impreuna cu perierea mecanica si pomparea.

Clorinarea se foloseste ca un prim pas in reabilitarea chimica. Utilizarea diversilor acizi pot imbunatati rezultatele de eliminare a bacteriilor si crustelor.

Eliminarea apei reziduale, atat dupa clorinare cat si dupa acidizare trebuie facuta tinand cont de standarde si proceduri de siguranta in utilizarea apei potabile.