Un put se face de regula pentru a asigura apa potabila si menajera in locurile unde nu exista sistem centralizat de furnizare a apei. Specialistii spun ca apa din prima panza freatica nu intra in discutie in nici un caz, a doua panza este si ea inca cu impuritati, de abia a treia panza freatica este cea buna pentru consum. Din cauza agriculturii, toate pinzele freatice de suprafata din tara (si nu numai din tara) sint infestate cu nitrati peste limitele admise.
Ce debit aveti nevoie ? Pentru apa menajera 1 l/s e suficient. Daca vrei sa uzi si gradina , sa umpli piscina te gandesti la 2 – 4 l/s. Pentru irigatii , alimentari comune se pot obtine si 30 l/s dintr-un foraj.
Cu ce diametru (plastic PVC Valrom) sa tubez ? In functie de debitul maxim al forajului vom alege si monta o pompa submersibila. Aceste pompe au evoluat in ultimii ani si acum se poate exploata un foraj cu o pompa de 4″ (101 mm) cu debite pana la 5 l/s.
Recomandarea 1 : Daca nu e nevoie de mai mult de 5 l/s, alege tubarea forajului cu diametrul de 125 mm. Preturile pentru tubari cu diametre mai mari (140,160,…280…) cresc exponential si la ora actuala nu exista nici o justificare pentru astfel de diametre.
La ce adancime sa forez ? Adancimea aproximativa trebuie aleasa de la inceput. Asta pentru a hotara cu ce instalatie de foraj se va efectua lucrarea (nu este rentabil sa faci un foraj de 70 metri cu o instalatie care e facuta pentru 250 metri) , ce fel de acces va fi nevoie in zona forajului, ce suprafata de teren va fi afectata pe parcursul executiei . Pentru stabilirea adancimii optime experienta si informatiile detinute de firma executanta sunt foarte importante . Formin SA are specialisti, experienta si informatii ( studii, sinteze, etc) cu ajutorul carora se poate stabili de la inceput la ce adancime trebuie forat. Avem nevoie doar de locul exact unde va fi executat forajul.
Cu ce diametru se va efectua saparea ? Pentru introducerea pietrisului margaritar in jurul burlanelor de PVC este nevoie de un spatiu de minim 4 – 5 cm (pe raza) , asadar un diametru de sapare de 215 mm pentru tubare cu 125 mm e sufucient.
Cum se va stabili numarul si adancimile exacte de montare a filtrelor ? Prin masuratori geofizice. Mai exact se foreaza pana la adancimea stabilita dupa care se efectueaza masuratorile geofizice cu un aparat performant . Formin SA detine un astfel de aparat de productie japoneza cu ajutorul caruia se stabileste cu exactitate (prin grafice) adancimea si grosimea stratelor acvifere. In functie de grosimea aestora, de debitul solicitat se ia decizia de pozitionare a filtrelor. De aceea este necesar ca firma care executa forajul sa detina stocuri suficiente de burlane si filtre PVC pentru a satisface orice combinatie in momentul tubarii.
Care sunt operatiile care se executa ? Montarea instalatiei, saparea putului, masuratori geofizice, tubarea, introducerea pietrisului margaritar, pomparea (desnisiparea) cu pompa mamuth , cimentarea deasupra pietrisului margaritar , punerea in functune a forajului cu pompe submersibile, cimentarea la suprafata , stabilirea parametrilor forajului si intocmirea documentatiei de predare a forajului .
Este absolut necesara introducerea pietrisului margaritar ? Da ! Latimea fantelor filtrelor PVC este uzula 0,7 mm. Orice particula sub aceasta dimensiune va patrunde in foraj daca nu exista margaritar pentru filtrare. Mai mult aceste fante se vor astupa in timp scurt. Pietrisul margaritar pe langa rolul filtrant, permite si circulatia apei prin exteriorul burlanelor, acest lucru face ca exploatarea stratelor acvifere sa fie lenta , se vor putea monta filtre si deasupra si dedesuptul stratelor acvifere. De multe ori, dataorita suprafetei active mici a filtrelor, montarea lor doar in draptul stratelor duce la obtinerea unor debite nesatisfacatoare. De asemenea “viata” forajelor fara margaritar e f scurta.
Este nevoie de cimentare deasupra pietrisului margaritar ? Da , obligatoriu. Asta pentru izolarea stratelor de adancime exploatate in foraj de stratele de suprafata (infestate). Necimentarea completa si corecta va duce in scurt timp la infestarea stratelor de adancime de catre stratele de suprafata. Mai mult acest fenomen va influenta si forajele executate in apropiere. Cimentarea trebuie executata dupa terminarea pomparii cu pompa mamuth ( cu injectie de are concentrica sau laterala) deoarece pe parcursul pomparii pietrisul margaritar se va ” aranja” in jurul filtrelor si burlanelor. Cimentarea inaintea pomparii va duce la formarea unor caverne sub inelul de ciment , si foarte probabil va duce la comunicare stratelor de suprafata cu cele de adancime prin exteriorul inelului de ciment.
Este posibil ca 2 foraje apropiate sa aibe debite diferite ? NU . Daca forajele sunt corect executate, succesiunea operatiilor este corecta, toate operatiile sunt facute profesionist, exploatarea acelorasi strate acvifere va duce la obtinerea acelorasi debite. Din pacate neexecutarea unor operatiuni si/sau nerespectarea oridinii lor duce ca 2 foraje situate la 100 metri distanta intre ele sa aibe debite total diferite ( unul 5 l/s, iar altul 0,5 l/s )
Recomandarea 2 : Faceti mai bine un foraj mai “scurt” si bine executat decat unul “adanc” si prost executat .
Foraje geologice si geotehnice,piloti si micropiloti,foraje hidro si deznisipari.Proiectare,consultanta si management in activitatile de foraj Foram avantajosputuri de apa de mica si medie adancime , tubate cu burlane din plastic PVC (ecologice), cu diametrul de D=140mm. Foram hidraulic, cu instalatie ultrausoara. Puturile sunt exploatate cu pompe submersibile 220V cu diametrul D=100mm. Executam desnisipari foraje. || Foram avantajosputuri de apa de mica si medie adancime , tubate cu burlane din plastic PVC (ecologice), cu diametrul de D=140mm. Foram hidraulic, cu instalatie ultrausoara. Puturile sunt exploatate cu pompe submersibile 220V cu diametrul D=100mm. Executam desnisipari foraje. || Bucuresti Foram fantani de mica-mare adancime la preturi super avantajoase..Structura este din PVC cu diametrul intre 90mm si peste 160mm!Adancimea maxima 100m!!!Executia lucrarii poate incepe in maxim 2zile! || Foraje fantani de mica si mare adancime ||
Partener de incredere pentru orice fel de foraje Principala activitate de care se ocupa societatea noasta este forarea si constructia de puturi de apa.Operatii de foraj pentru captarea apei si protectia mediului Foraje de explorare sau investigare Operatii de foraj pentru fundatii de cladiri Foraje de prospectare seismica Measuratori in puturi de foraj si sonde Teste de pompare, regenerarea sondelor Urmatoarele informatii trebuie precizate in cazul in care doriti un studiu geo:
– amprenta la sol a constructiei- suprafata terenului pe care va fi amplasata casa- inclinatia terenului- apropierea terenului de apa (lac, parau, rau)- pereti comuni cu cladiri existente – regimul de inaltime al cladirii (subsol, demisol, parter si numar de etaje)- locatia geografica exacta unde va fi construita casa METODE DE FORARE, PUNERE IN PRODUCTIE A SONDELOR HIDROGEOLOGICE Prin foraj se intelege o gaura verticala cu dimensiuni variabile, executata in scoarta terestra prin diverse sisteme in diferite scopuri utilitare.Indiferent de caracterul forajului, orice executie presupune in prealabil ; cercetarea si studierea in amanunt, atat a studiului hidrogeologic preliminar sau definitiv si a proiectului tehnic, cat si a documentatiei economice. Forarea mecanica se executa cu ajutorul unei instalatii care se aduce la amplasamentul stabilit. Se realizeaza un batal, pentru prepararea noroiului de foraj si eventual depozitul de barita pentru marirea densitatii noroiului. Se incepe forajul avand grija sa se ia probe, periodic pentru a se observa stratificatia terenului. Datele se trec intr-o fisa speciala si servesc la stabilirea coloanei litologice a stratului. Daca se intalneste un strat de apa, se efectueaza analiza chimica,se masoara debitul si nivelul hidrostatic. Daca stratul se capteaza, se inchide provizoriu cu o coloana de tubaj si se continua forajul cu un diametru mai mic. Daca nu se capteaza, se tubeaza definitiv, izolandu-se de alte strate. Dupa saparea putului la adancimea prevazuta in proiect, se va face carotajul electric pentru stabilirea cu exactitate a pozitiei filtrelor. Dupa stabilirea pozitiei filtrelor, se tubeaza gaura pentru a se evita prabusirea si se definitiveaza putul executandu-se urmatoarele operatii 🙂 se introduce coloana de filtru cu piesa de fund ;
b) se introduce pietris margaritar intre coloana de tubaj si coloana de filtru, simultan cu ridicarea progresiva a coloanei de tubaj pe masura ce spatiul se umple ;
c) se opreste extragerea coloanei cand petrecerea coloanelor a ramas la 2-3 m ;d) se etanseaza cu o piesa speciala coloana de filtru de coloana de prelungire ;
e) se extrag coloanele de tubare provizorii ;f) se realizeaza cabina putului ;g) se executa deznisiparea putului ; h) se monteaza instalatia hidraulica a putului ;
i) se pune in functiune Tubare puturilor forate SI RECOMANDARI PENTRU REUSITA FORAJELOR HIDROGEOLOGICE Tubarea puturilor forate are urmatorul scop :
protectia impotriva prabusirii peretilor sondei si protejarea echipamentului de pompare;izolarea stratelor acvifere care au apa sau caracteristici hidrogeologice necorespunzatoare;asigurarea captarii stratului sau stratelor acvifere in conditii optime, care sa permita introducerea de pietris margaritar si crearea unui filtru natural de pietris.Coloanele de tubare si componentele lor:a) put cu coloana unica; b) put cu colana pierduta; c)put cu coloana unica si coloana de izolare;
1- coloana de ghidaj; 2-piesa de fund; 3-decantor; 4-filtru; 5-coloana intermediara; 6-coloana de prelungire; 7-coloana de izolare; 8-piesa de etansare; 9-centrori
Forajele pot fi tubate fie cu burlane din otel aliat, fie cu plastic (PVC). Primul tronson de coloana introdus in pamant are un rol important in directionarea ulterioara a forajului si in inchiderea stratelor contra infiltratiei de apa superficiala. Intreruperea coloanelor se face in strat de roca impermeabila sau in dopuri speciale de beton (in gaura realizata se toarna beton care se reforeaza pentru coloana urmatoare) coloanele petrecandu-se pe 2-3 m. Coloanele de tubaj de diametre si lungimi diferite se introduc concentric in put, dupa un program de tubaj. Acesta se modifica in raport cu metoda de foraj si cu scopul forajului. Factorii de baza care determina programul de tubaj sunt:- diametrul coloanei filtrante – profilul geologic al zacamantului, care determina adancimile de tubare;
– ultimul diametru de forat; – consumul minim de otel; Recomandari privind operatia de tubare Dupa terminarea forajului, inainte de a se introduce coloana filtranta, este necesar sa se faca o serie de lucruri pregatitoare: – se verifica turla, motorul, gemblacul si macaraua
– se controleaza pompa de noroi ; – se masoara cu atentie lungimea prajinilor de foraj la introducerea garniturii pentru spalarea putului;
– se corecteaza gaura de sonda pina la talpa, inainte de tubare, si se circula pina la egalizarea greutatii noroiului care intra cu a celui care iese;
– se pregatesc sculele necesare ; – burlanele se controleaza cu sabloane, masurand cu atentie lungimea lor utila si numerotindu-le in ordinea introducerii. Sablonul trebuie sa fie rigid, lung de 400…500 mm cu diametrul mai mic cu 5 mm decat diametrul interior al burlanelor. Partea inferioara a coloanei de burlane trebuie sa aiba un siu de lemn sau ciment. Scopul acestui siu este de a evita ca burlanele sa se infiga in peretii putului mai ales cand sapatura este deviata – filetul burlanelor se spala bine cu petrol ; – la puturile unde se fac tubari provizorii, pentru a se usura extragerea burlanelor, inainte de a fi introduse, acestea sunt bine curatate cu motorina si apoi unse cu ulei, tubarile provizorii se fac cu burlane cu mufe si cepuri din corp. Inainte de inceperea operatiei de tubare seful echipei de lucru va face instructajul privind protectia muncii, precum si impartirea sarcinilor fiecarei echipe in parte.Primele 3 burlane este bine sa fie sudate, pentru a evita desurubarea lor in timpul forajului, ca urmare a frecarii garniturii de foraj. La mufa ultimului burlan de tubaj se insurubeaza capul de cimentare.
Dupa insurubarea prajinii de antrenare la capul de cimentare, coloana fiind sprijinita la gura putului, se incepe circulatia cu fluidul de foraj, pentru spalare, in vederea cimentarii.Circulatia cu fluidul de foraj continua pana cand presiunea de pompare scade si ajunge la o valoare normal constanta.Dificultati care pot surveni in timpul tubariiIn timpul tubarii se pot ivi anumite dificultati, care se datoresc luarii unor masuri insuficiente inainte de tubare si anume :a. Mansonarea coloanei de burlane care poate sa aiba mai multe cauze: – saparea cu un noroi de proasta calitate, care depune o turta groasa de colmataj ;- tubarea coloanei fara sa fi normalizat noroiul de foraj;formarea in fata siului a unui dop de material semisolid, al carui volum creste o data cu introducerea coloanei.In cazul mansonarii se manevreaza pe o lungime mai mare, pentru ca actiunea mufelor asupra mansonului sa ajute la indepartarea lui, fara sa se preia circulatia decat numai dupa ce sunt semne ca mansonul a fost spart.b. Lipirea coloanei de burlane pe gaura sondei. Lipirea coloanelor pe gaura se produce in dreptul anumitor formatiuni, mai ales cand coloana este tinuta in nemiscare. In acest caz dezlipirea coloanei se face prin glisare in jos cu circulatie.c. Scaparea burlanelor in sonda. Scaparea burlanelor in gaura de sonda se datoreste smulgerii din filete si a neatentiei personalului de executie.d. Deformarea burlanelor. Deformarea burlanelor se datoreaza fortarii introducerii coloanei sau compresiunii datorita greutatii proprii. Urmari si mai grave pot avea loc la introducerea fortata a coloanei prin batatere in jos.Acest procedeu este nerecomandabil pentru ca poate duce la strimbarea si turtirea coloanei. Tubarea coloanei filtrante pierdute Sunt cazuri cand este necesar sa se tubeze coloane pierdute ca urmare a conditiilor geologice.Tubarea coloanelor pierdute se face cu ajutorul prajinilor de foraj. Legatura intre prijini si coloana se face prin intermediul unei reductii care este prevazuta cu filet stinga sau cu filet cu pasul mare, cu scopul de a se dezmembra usor dupa introducerea coloanei.Coloanele pierdute care se tubeaza pot fi cimentate sau necimentate.Coloanele pierdute care au o lungime mare nu pot fi tubate si lasate sa se sprijine pe talpa pentru ca flambeaza datorita greutatii proprii. In acest caz coloana pierduta se suspenda in coloana precedenta, folosindu-se un agatator de coloana.RECOMANDARI PENTRU REUSITA FORAJELOR HIDROGEOLOGICE Indiferent de scopul forajului hidrogeologic, pentru ca sa se ajunga la o reusita a executiei lucrarilor este necesar sa se acorde o atentie deosebita anumitor operatii din procesul tehnologic. Printre operatiile de care depinde reusita unui foraj hidrogeologic cea mai importanta este alegerea filtrului. La alegerea filtrului este necesar sa se ia in consideratie elementele caracteristice ale stratelor acvifere si conditiile ce trebuie sa le indeplineasca filtrele.In acest sens, se recomanda urmatoarele :- interecalarea filtrului in coloana filtranta sa se stabileasca numai in baza carotajului geofizic ;- alegerea tipului de filtru sa se faca de specialistul in hidrogeologie;- alegerea tesaturii metalice si a pietrisului margaritar sa se faca numai in baza analizei granulometrice ;- la introducerea coloanei filtrante, sa se ia masurile, necesare pentru ca filtrul si fie introdus in dreptul stratului acvifer ;- la filtrele cu tesatura metalica si la cele cu fanta continua, gradul de deschidere al carcasei se recomanda sa fie mai mic decit gradul de deschidere al tesaturii metalice sau cel obtinut prin infasurarea sarmei cu sectiune trapezoidala;- grosimea coroanei de pietris margaritar sa fie cuprinsa intre 50 si 80 mm;- dupa introducerea coloanei filtrante sa se execute imediat decolmatarea, prima faza de punere in productie a puturilor forate, prin schimbarea fluidului de foraj cu apa si spalarea interioara si exterioara a filtrullui, urmand operatia de lacarire pentru determinarea nivelului hidrostatic, necesar la fixarea pompei cu aer comprimat, pentru introducerea margaritarului; deznisipare ;
– denivelarile din timpul deznisiparii sa se faca din ce in ce mai mari, dar fara sa depaseasca viteza critica de intrare a apei in sonda ;- probele de debit sau pomparile experimentale sa se realizeze cu trei denivelari dar nu mai mari decit denivelarea maxima din timpul deznisiparii ;- in cazurile cand dupa ce se fac probele de debit la forajele de drenare si alimentare cu apa, nu s-a montat pompa submersibila circa un an de zile, este necesar sa se faca din nou o deznisipare de 50-100 ore ;- sa se evite scaderea nivelului apei subterane sub partea superioara a filtrului, deoarece se produce oxidarea si colmatarea filtrului, precum si colmatarea stratului acvifer;- la apele care contin fier sau mangan sa se evite exploatarea prin pompe cu aer comprimat, deoarece aerul in contact cu fierul sau manganul da nastere la oxizi care colmateaza filtrul ;- la forajele de mica adancime, coloana filtranta metalica sa se inlocuiasca cu o coloana filtranta ce are ca material de baza policlorura de vinil ;- la alegerea filtrului este necesar sa se aibe in vedere compozitia apei, deoarece in cazul apelor dure se poate astupa filtrul partial sau total, ca urmare a depunerii calciului; de asemenea in cazul apelor acide, intervine pericolul oxidarii filtrului ;- diametrul filtrului sa se aleaga in functie de diametrul pompei ce urmeaza sa se introduca pentru exploatare, de asemenea sa se aiba in vedere ca diametrul filtrului are influenta mica asupra debitului de apa al forajului ;
– traversarea orizontului acvifer sa se realizeze cu un fluid de foraj care sa nu colmateze stratul acvifer, iar timpul de contact dintre noroi si stratul acvifer sa fie cat mai mic ;- asigurarea cu material tubular si filtre sa se realizeze la inceputul forajului, pentru a evita asteparile pentru tubare FILTRE CU PIETRIS MARGARITAR
In cazul cercetarii sau exploatarii unui orizont acvifer cu nisipuri fine care ar putea sa patrunda in interiorul putului si sa-l colmateze, se utilizeaza filtrele cu pietris margaritar. Aceste filtre se realizeaza la suprafata sau in put. La filtrele ce se executa la suprafata, procedeul de executie consta in introducerea pietrisului margaritar intre doua filtre simple, metalice, concentrice. In unele cazuri carcasa interioara este un filtru simplu din burlane de foraj, iar carcasa exterioara din burlane de tabla sau din tesatura metalica ce se asaza pe un suport metalic din bare metalice. Pentru a evita carcasa exterioara, pietrisul margaritar se fixeaza cu rasini epoxidice pe exteriorul filtrului din burlane metalice. Grosimea carcasei de pietris margaritar pentru filtrele ce se executa la suprafata, se recomanda sa fie cuprinsa intre 30 si 50 mm. Un alt procedeu de a confectiona la suprafata filtre cu pietris margaritar este acela de a monta pe burlanul perforat buzunare de tabla in care se introduce pietrisul margaritar.Pentru filtrele cu pietris margaritar ce se realizeaza in gaura de sonda, procedeul consta in introducerea pietrisului de la suprafata in spatele coloanei filtrante in circuit de noroi cu o greutate specifica de 1,05 … 1,1 kgf/dm3 si cu viscozitate de 35 … 45 s. Circuitul de noroi se realizeaza cu o pompa aerlift (Mamuth). Pietrisul se introduce treptat in circuitul de noroi, manual sau mecanic. Introducerea pietrisului margaritar se realizeaza in circuit descendent. Pentru aceasta este, necesar sa se introduca o pompa aerflit (Mamuth) sistem concentric sau alaturat. Pentru puturile hidrogeologice cu adancimi pana la circa 300 m, se recomanda ca pietrisul margaritar sa fie introdus gravitational prin turnare directa in spatiul inelar. Avind in vedere ca pietrisul margaritar este de granulatii diferite, deci si viteza de cadere este diferita, va trebui ca introducerea sa se realizeze in cantitati mici, cu pauze, in asa fel ca sa nu fie posibila separarea granulelor ca marime pe verticala. Dificultatile datorate separarii gravitationale a pietrisului la introducerea libera, pot fi reduse prin introducerea pietrisului prin mixer. Pietrisul margaritar se introduce numai dupa omogenizarea noroiului de foraj si dupa curatirea de corpuri solide. Pietrisul margaritar se mai poate introduce in circuit ascendent.In timp ce se introduce pietrisul margaritar, nivelul fluidului de foraj din batal creste, de asemenea si in spatele coloanei filtrante, iar lungimea libera a filtrului se micsoreaza. Introducerea pietrisului margaritar in circuit descendent Introducerea pietrisului margaritar in circuit ascendent
Cand nivelul pietrisului ajunge la partea superioara a filtrului nivelul fluidului din put din spatele coloanei filtrante creste, iar nivelul fluidului de foraj din interiorul coloanei filtrante scade pana la submergenta dinamica minima de functionare a pompei.Se continua cu introducerea, pietrisului margaritar si in acelasi timp se schimba fluidul de foraj din interiorul coloanei cu apa.Pietrisul margaritar se introduce pina ce se ajunge la un nivel cu 10 -15 m deasupra filtrului.
In cazul filtrelor la care pietrisul se introduce de la suprafata, prin circuitul fluidului de foraj, se recomanda ca grosimea coroanei de pietris sa fie de cca. 100 mm.
In cazul filtrelor cu pietris, indiferent de modul de confectionare a filtrului, in sonda sau la suprafata, filtrul metalic este un filtru simplu. Decantorul Decantorul este partea inferioara a coloanei filtrante si are ca scop decantarea nisipului ce intra din strat in put, in timpul exploatarii sau pomparilor experimentale. In felul acesta se evita astuparea sau inundarea filtrului cu nisip, adica micsorarea debitului de apa. El consta dintr-o teava (burlan) neperforata, care este solidara cu carcasa filtrului. Partea inferioara a decantorului are diferite forme. Se recomanda urmatoarele lungimi ale decantorului in functie de adancimea putului:
pentru puturi adanci pana la 15 m, lungimea decantorului va fi de 1,5…2m; pentru puturi cu adancimi cuprinse intre 16…..30m, lungimea decantorului va fi intre 2….5 m; pentru puturi cu adancimi cuprinse intre 31…..90m, lungimea decantorului va fi intre 5….7 m;pentru puturi cu adancimi mai mari de 90 m, lungimea minima a decantorului va fi de cca. 8 m;Partea inferioara a decantorului are diferite forme care depind de:roca pe care se aseaza;metoda de foraj;adancimea forajului.
Punerea in productie a putului forat Alegerea operatiunilor in programul de lucru pentru punerea in productie a putului forat pentru apa depinde de urmatorii factori caracteristici : – metoda de traversare a stratului aevifer (uscat, cu apa, cu noroi de foraj); – presiunea stratului acvifer (nivelul hidrostatic); – diametrul mediu al granulelor de nisip din stratul purtator de apa; – gradul de consolidare a rocii stratului purtator de apa; – modul de deschidere a stratului acvifer;
– constructia filtrului ; – echipamentul de punere in productie disponibil; – timpul scurs de la introducerea filtrului in sonda (in cazul forajului cu noroi).
Colmatarea Fluidul de foraj formeaza pe peretii putului sapat o turta cu o grosime mai mare sau mai mica, in functie de mai multi factori. Aceasta turta se formeaza si in stratele acvifere blocand caile de acces ale apei in putul forat.
Acest lucru depinde de calitatea noroiului si de diferenta de presiune dintre presiunea de fund si presiunea de strat. cu cit diferenta este mai mare, cu atit adancimea de patrundere in strat este mai mare. colmatarea are ca efect o micsorare a permeabilitatii care duce la o micsorare a debitului. efectul colmatarii se extinde, in general, pe distante mici in imediata apropiere a gaurii putului forat.
Colmatarea este cu atat mai puternica cu cat contactul intre stratul acvifer si noroiul de foraj a durat mai mult si cu cat presiunea de zacamant a stratului acvifer este mai mica fata de cea exercitata de fluidul de foraj asupra peretilor forati in strat.
Pentru aceasta, inainte de a se incepe desnisiparea se procedeaza la spalarea putului forat, care are rostul de a distruge decolmatajul din stratul acvifer captat.
DECOLMATAREA La forajele hidraulice cu circulatie directa sau inversa, spalarea se poate executa odata cu introducerea pietrisului margaritar, folosindu-se metoda de introducere cu curent continuu, fie ascendent, fie descendent de fluid de foraj cu densitate mai mica decat in timpul forarii sau tubarii coloanei definitive. Odata cu introducerea pietrisului margaritar care freaca pe peretii gaurii forate, fluidul ascendent sau descendent spala turta de noroi existenta, transportand afara din foraj particulele din care este formata. Dupa ce s-a terminat introducerea pietrisului margaritar se va continua spalarea inca 4-5 ore, folosindu-se apa curata.
Principiul de baza al patrunderii apei din strat in put consta in micsorarea presiunii de fund fata de presiunea de strat ; cu alte cuvinte presiunea coloanei de lichid din put trebuie sa fie mai mica decat presiunea stratului creand astfel posibilitatea intrarii apei in put.
Pentru puturile cu nivel ascensional sau cele cu nivel liber, in afara de faptul ca se schimba noroiul cu apa, mai trebuie sa se lacareasca, adica sa se extraga apa din put. Prin lacarire trebuie sa se obtina o denivelare sub nivelul hidrostatic, pentru a crea o diferenta de presiune, conditie necesara a fluxului de apa spre put.
Cand nu se poate crea o diferenta de presiune suficienta pentru a intra in put, se trece la o lacarire ce poate depasi denivelarea maxima sau la o alta operatie denumita pistonare. Procedeele de decolmatare aplicabile sunt: – eliminarea mecanica a agentului de colmatare;
– eliminarea chimica prin dizolvare ;- eliminarea fizico-chimica, prin dispersare. Lacaritul Aceasta operatie consta din extragerea apei din sonda cu ajutorul unei linguri, care se introduce cu cablu in coloana filtranta. Lingurile de lacarit sunt confectionate din burlane obisnuite cu supapa in forma de disc sau cu bila. Lungimea lor este cuprinsa intre 1,5 si 2 m. Punerea in productie prin denivelare cu lingurile de lacarit, se recomanda a fi facuta prin introducerea lingurii pana in filtru, chiar cand nivelul apei se gaseste mult mai sus, cu scopul de a provoca o aspiratie in dreptul filtrului la ridicarea lingurii si a desfunda mai usor orificiile filtrului, in cazul cand acestea ar fi astupate. Denivelarea prin lacarit se face pentru modificarea parametrului H din inegalitatea mentionata si se aplica la sondele cu nivel ascensional si liber. Pistonarea Elementul principal il constituie un piston care este coborat in put si prin miscari repetate in sus si in jos se curata filtrul. La ridicarea pistonului se formeaza in put o depresiune si astfel apa subterana patrunde in put cu o viteza marita, iar la deplasarea pistonului in jos se exercita o presiune asupra coloanei de apa din put, care poate patrunde cu o viteza mare prin gaurile sitei in stratul acvifer. Pistonul se aseaza deasupra filtrului si aceasta manevra se face timp de cateva ore. Operatiunea de pistonare se executa numai in cazurile cand operatiunea de lacarit nu a dat rezultate. Aceasta operatiune se foloseste atit la puturile la care stratul acvifer si filtrul au fost colmatate din cauza fluidului de foraj, cat si la puturile care au fost sapate uscat, dar filtrul dupa un timp mai indelungat este colmatat, ca urmare a depunerii sarurilor continute de apa. In afara de pistoane metalice, se mai foloseste actiunea aerului comprimat sau a apei. Aceasta operatie se face in cazurile cand un filtru a fost lasat mai mult timp in noroiul de foraj, colmatindu-se atit filtrul, cat si stratul acvifer pe o anumita raza. Pentru readucerea filtrului la o functionare normala se foloseste metoda care are ca element principal aerul comprimat. Curatirea filtrului prin spalare
Aceasta operatie se face cu ajutorul unei tevi perforate, astupata la partea inferioara, prin care se trimite apa sub presiune. Diametrul tevii perforate este mai mic cu circa 20 mm fata de diametrul interior al filtrului, iar lungimea este de 1 m. Curatirea filtrului se poate realiza si cu dispozitivul din figura. Teava perforata sau dispozitivul de spalare se introduce cu ajutorul prajinilor, se fixeaza la partea superioara a filtrului si timp de 15 … 20 de minute se pompeaza apa sub presiune.
Apoi se lasa in jos cu o lungime egala cu lungimea perforatiilor si se pompeaza apa. Aceasta operatie se continua pana ce se ajunge cu curatirea la partea inferioara a filtrului. Apoi se executa aceleasi operatii de jos in sus. Curatirea filtrelor se mai poate realiza si cu dispozitivele din figura
Spalator cu duze :1 – filtru; 2 – prajini de foraj ; 3 – nisip acvifer ;4 – pietris margaritar ; 5 – buson cu filet ; 6 – duze ; 7 – jet. Dispozitiv pentru spalarea filtrului :
a – cu balon ; b – cu garnituri de cauciuc;1 – balon ; 2 – filtru; 3 – injector; 4 – piulita; 5 – saiba; 6 – garnitura de cauciuc; Deznisiparea se face cu o instalatie aerlift, care are ca utilaje de baza, compresorul si pompa de aer comprimat.Cunoscand diametrul burlanelor tubate, adancimea putului, nivelul hidrostatic si debitul specific aproximativ, se aleg caracteristicile instalatiei aerlift. Deznisiparea incepe cu injectorul sau camera de amestec introduse la adincimea corespunzatoare unui coeficient de submergenta egal cu 2 fata de nivelul hidrostatic, adica jumatate din lungimea conductei de aer comprimat trebuie sa fie in apa, iar cealalta jumatate, deasupra nivelului hidrostatic.Pe masura ce apa se limpezeste, pompa de aer comprimat se introduce mai jos, pentru marirea coeficientului de submergenta si marirea denivelarii.Coeficientul de submergenta se determina cu relatia K = H / hin care: H este adincimea la care s-a introdus conducta de aer comprimat h – adancimea, in metri, a nivelului apei masurat de la nivelul scurgerii amestecului de apa si aer comprimat.Acest coeficient variaza intre 1,5 si 2,5 in functie de presiunea de lucru a compresorului.In timpul deznisiparii, denivelarea maxima poate sa ajunga la valori S < H1 / 2, pentru nisipuri grosiere si S < 2/3 H1 pentru nisipuri fine, H1 fiind distanta de la nivelul hidrostatic pana la culcusul stratului acvifer. Deznisiparea se face cu denivelari din ce in ce mai mari pana se ajunge la denivelarea maxima. Unele lucrari de specialitate recomanda ca denivelarea maxima sa fie H1/3 (S < H1/3). In acest fel, stratul acvifer din spatele filtrului se curata treptat formand un filtru natural pe o raza corespunzatoare denivelarii si debitului respectiv. In cazul ca se depaseste denivelarea maxima, se depaseste si viteza critica de curgere si particulele de roca incep sa fie antrenate. Pentru o cat mai buna deznisipare se recomanda ca partea inferioara a tubului de aspiratie a pompei de aer comprimat sa intre in dreptul filtrului pe toata lungimea lui.Deasemenea din cand in cand, sa se micsoreze debitul pompei si apoi, sa se mareasca brusc pentru ca prin socuri, nisipul din stratul acvifer sa se desprinda de pe o raza, cat mai mare. Se mai obisnuieste sa se astupe refularea cateva secunde si apoi se deschide din nou. Aceasta operatie se face de 3 – 4 ori. In cazul cand pomparea incepe cu un debit prea mare, filtrele se imbacsesc cu nisip fin si debitul se reduce. Ca o interventie este pomparea in socuri.In timpul deznisiparii se urmareste din ora in ora cantitatea de nisip ce se evacueaza prin determinarea volumului sau greutatii acestuia. Daca se constata o crestere a cantitatii de nisip pe masura ce deznisiparea avanseaza, rezulta fie ca filtrul a fost gresit ales, fie ca s-a produs degradarea filtrului in timpul introducerii lui in put, fie ca montarea dispozitivului de etansare nu a fost executata corect, in cazul coloanelor filtrante pierdute.
Cand diametrul nisipului extras este mai mare decat diametrul orificiilor de trecere, sonda nu functioneaza in mod normal, pentru ca s-a rupt filtrul in timpul introducerii coloanei filtrante.Pentru remediere, se extrage filtrul afara si se elimina cauzele care au dus la functionarea anormala a coloanei filtrante.
In cazul in care nu se poate extrage filtrul, se introduce un alt filtru interior, cu piesa de etansare la vechiul filtru. Alegerea dimensiunilor pentru noul filtru se face in felul urmator, in conditii de santier :- se ia nisipul care a trecut prin filtrul vechi, se usuca si se cerne cu filtrul introdus;- daca nu trece tot nisipul, inseamna ca acesta patrunde prin rupturile existente in filtru sau pe la dispozitivul de etansare, care nu este montat corect si atunci noul filtru are aceleasi caracteristici ;
– daca trece tot nisipul, inseamna ca filtrul a fost ales gresit si ca trebuie ales un nou filtru prin care sa treaca numai 30….70 % din nisip, in functie de uniformitatea granulometrica.Prin micsorarea diametrului filtrului se micsoreaza suprafata filtranta dar pentru recuperarea suprafetei pierdute se mareste lungimea filtrului. Intre cele doua filtre se formeaza un strat de nisip filtrant. PROCEDEE DE DEZNISIPAREPompare simpla cu pompa mamuth. Aceasta metoda, cea mai simpla, este in mod curent folosita desi nu-i cea mai eficace.Procedeul consta in a pompa apa pana la limpezirea ei si a pune forajul in productie la un debit inferior aceluia obtinut la pompare. Se precizeaza ca in timpul pomparii, pentru a se realiza totusi o buna curatire a putului, sorbul pompei mamuth va fi lasat treptat in jos, cel mult din 10 in 10 m si plasat in dreptul filtrelor, dupa obtinerea de apa fara nisip la treapta respectiva.Deznisiparea prin pompare alternativa. Ca si in cazul precedent, putul forat se pune in productie prin pompare, provocandu-se din timp in timp opriri bruste ale pompei. Se creeaza astfel variatii de presiune care au ca efect desnisiparea formatiei. Se pot utiliza 3 procedee:a) se pompeaza cu capacitatea maxima a pompei pentru a se obtine denivelarea maxima. Se opreste pompa si toata apa din coloana de refulare cade in foraj, in timp ce apa in put se ridica la nivelul static. Se repeta procedeul pana nu mai vine nisip la inceputul pomparii.
b) se procedeaza ca mai inainte, insa imediat ce s-a obtinut denivelarea maxima si s-a oprit pompa, in loc sa se astepte revenirea la nivelul static, se reincepe pomparea imediat, lucru ce are ca efect agitarea puternica a apei in filtru si antrenarea nisipului fin din stratul inconjurator.c) fara a cauta sa se ajunga la denivelarea maxima se pompeaza pana cand apa incepe sa curga, se opreste pompa, ceea ce face sa se descarce intreaga coloana si se reincepe imediat pomparea. Se fac astfel scurte si puternice socuri de presiune asupra stratului productiv, cu o frecventa mai mare decat in celelalte procedee. Apele Terrei In mod obisnuit apa este un lichid, un compus hidrogenat al oxigenului.Ea insa poate exista in trei stari diferite de agregare,trecand cu relativa usurinta (pe Terra)dintr-una in alta:lichida,gazoasa(vapori) si solida(gheata). Unitatile geografice ale hidrosferei, respectiv sistemele teritoriale in care e organizata apa sunt: oceanele,marile,apele curgatoare,lacurile si apela subterane,ghetarii.Apa intra insa in componenta altor invelisuri ale Pamantului,cu care hidrosfera propriu-zisa se gaseste intr-un permanent schimb(circuit). Este vorba de apa din atmosfera(sub forma de vapori),din biosfera(80% din materia vie este compusa din apa),din rocile scoartei(ca apa libera sau legata chimic) si din sol. Circuitul apei pe Terra Apa are o mobilitate mult mai mare decat litosfera, dar mai mica decat atmosfera.Aceasta mobilitate consta atat in transformari fizice sau chiar chimice(trece in stare de vapori sau de gheata si invers, se combina cu alte elemente si devine o solutie), dar mai ales se deplaseaza cu usurinta in baza unor legi fizice. La nivelul planetar, hidrosfera reprezinta un sistem functional, in care patrunde energia solara sausi terestra. Aceasta energie determina o miscare continua a apei, formand anumite circuite,cu caracter regulat sau periodic. S-a incetatenit formularea circuitului apei in natura.La modul cel mai general,aceasta consta in evaporarea apei de la suprafata oceanelor si a continentelor, ridicarea ei in atmosfera, precipitarea sub forma de ploaie sau zapada si reantoarcerea ei in ocean fie in mod direct, fie prin intermediul apelor curgatoare sau prin ghetari. Exista un circuit mare(sau lung) si altele mici. Aceasta se refera la situatia cand ploua direct pe ocean sau cand apa se evapora de pe continent si se intoarce,prin ploaie, tot pe continent.De subliniat este si faptul ca oceanele au si alte circuite, de suprafata sau de adanc, si faptul ca o parte din apa se blocheaza in ghetari. Repartitia apei oceanice pe glob Aceasta este inegala.Circa noua zecimi se grupeaza pe o jumatate din sfera emisferica a Terrei, avand polul situat in SE-ul Insulei Noua Zeelanda. Marile sunt intinderi de apa oceanica, mai mici sau mai putin adanci decat oceanele. Raurile si fluviile sunt organisme care colecteaza apele superficiale continentale.Raurile si fluviile au un regim de curgere permanent,deoarece se alimenteaza nu numai din ploi ci si din ape subterane. Lacurile reprezinta mase de apa care stagneaza in excavatiuni ale continentului.Dimensiunile lor sunt variabile;adancimea incepe de la cativa metri si pana la 1620m cat are lacul Baikal, iar suprafata de la foarte mica la 37oookm patrati cat are Marea Caspica. Calitatea apelor in Romania Din punct de vedere al calitati apelor, resursele de apa pot fi clasificate in patru categori: calitatea 1 :sunt apele care pot fi folosite consumul populatiei reprezentand 48%-50% din total calitatea 2: sunt apele folosite in industriile pretentioase reprezentand 24% din total c) calitatea3 :sunt apele folosite in irigatii si in industria nepretentioasa d) calitatea 4: sunt apele degradate care reprezinta 17-18% Fiecarui cetatean roman ii revin in fiecare an peste 39000kg de poluanti deversati in apele tarii. Situatiile cele mai critice se intalnesc in bazinele hidrografice .Cele mai mari surse de poluare fiind unitatile chimice si petrochimice precum si evacuariile din unele orase. Ca masuri de urgenta se impune elaborarea si aplicarea unei strategii de conservare si gospodaririi resurselor de apa Importanta si utilizarea apei Apa determina natura lumii fizice si biologice pe planeta noastra si reprezinta cea mai importanta substanta chimica. Apa este un constituent major al corpului animal si al mediului inconjurator in care traim.In industria chimica ,apa se foloseste ca materie prima,ca mijloc de racire si de incalzire,in procesele de dizolvare,recristalizare,purificare, distilare,hidroliza ,ca mediu de reactie etc. Apa este cea mai raspandita substanta in natura.Ea se gaseste in toate cele trei stari de agregare:sub forma de vapori in atmosfera, sub forma lichida in rauri, mari si oceane si sub forma solida in zapada si gheata. In scoarta Pamantului se gaseste apa de infiltratie si mari cantitati de apa legata sub forma de apa de constitutie sau de cristalizare in diferite minerale. Apa naturala sau bruta nu este niciodata pura;ea este impurificata cu oxigen, azot, amoniac, dioxid de carbon, oxizi de azot, hidrogen sulfurat, dioxid de sulf si unele substante organice. Apa raurilor dizolva sarurile a caror natura depinde de compozitia straturilor pe care le intalneste .Astfel,apa dizolva caronantii sub forma de carbonati acizi , sulfati de calciu si magneziu, formand ape dure. Apa marilor contine saruri de sodiu ,potasiu, magneziu, calciu si sub forma dizolvata. Dupa compozitia chimica a sarurilor care predomina, apele naturale pot fi ape calcaroase, care contin saruri de calciu, ape feruginoase, care contin suspensii de hidroxid de fier , ape alcaline care contin carbonati acizi alcalini si alcalino-pamanteni, ape selentioase, care contin sulfati de calciu si magneziu. Poluarea apei Poluarea este definita ca acea schimbare a compozitiei apei care o face daunatoare pentru sanatatea oamenilor, si duce la deteriorarea florei si faunei din mediul acvatic.80%din poluarile marine provin de pe uscat, pe calea fluviilor, deversarilor de pe coasta sau din atmosfera. Principalele forme de poluare a ape in functie de sursele si natura lor sunt: a)poluarea organica -sursa de poluare o reprezinta deversarile menajere din marile orase si o serie de industrii precum cea a celulozei si hartiei sau cea agro-alimentara. Manifestari:deversari de apa-materialele organice sunt consumate sau degradate de catre bacterii.In general materiile organice constituie un mediu favorabil de inmultire a bacteriilor si in consecinta are loc un consum mare de oxigen care determina moartea prin asfixierea pestilor. b)poluarea toxica -sursa de poluare:sursele industriale, industria chimica, extractiva si de prelucrarea metalelor. Una din problemele importante ale acestei forme de poluare o reprezinta masurarea toxicitatii produselor. c)poluarea bacteriana -afecteaza apa potabila. Pentru protejarea ei sunt prevazute in jurul puturilor de captare a apei potabile PERIMETRE DE PROTECTIE;ozonaria constituie cea mai buna solutie, dar este foarte costisitoare. d)poluarea termica -o mare parte a apelor folosite in industrie sunt ape de racire care apoi se evacueaza in atmosfera in stare calda. Ca atare aceasta va degaja caldura si are ca scop urmatoarele:. .-o influenta directa asupra unor specii vegetale si animale -o activitate bacteriana mai intensa, astfel un consum mare de oxigen(in perioadele foare calde se observ pesti pe mal asfixiati) f)poluare chimica -surse de poluare a apei sunt: “ploile acide”, ingrasamintele chimice sau organice, petrolul, diferite substante chimice deversate de inteprinderi industriale. Ploile acide duc la acidifierea apei, cu moartea organismelor acvatice, fenomen ce a primit denumirea de “moartea lacurilor”. Azotatii folositi ca ingrasaminte, spalati de apa de ploaie si dusi in apa potabila produc tulburari nervoase si anemi grave, indeosebi la copii(cianoza infantila), prin transformarea in azotati care blocheaza hemoglobina in sange.Diferite substante chimice sau organice produc inmultirea exagerata a algelor, numita “inflorirea apelor”.Acest proces duce la scaderea cantitatii de oxigen din apa(prin consumarea acestuia in procesul de descompunere a algelor ), la moartea animalelor acvatice, la inmultirea unor bacterii ce produc hidrogen sulfurat. Poluarea apei cu petrol se face mai ales in urma accidentelor petrolierelor, a curatirii acestora, dar si cu petrol din sonde. E)poluarea biologica -prin intermediul apei potabile de irigarii din bazinele de inot, se face cu germenii ce produc febra tifoida, holera, dizentera cu chisti de protozoare. .
ANUNT VANZARI – INCHIRIERI SC FORMIN SA vinde si/sau inchiriaza urmatoarele utilaje : Strung SN 800 * 3000 Buldozer S 1500 Tractor U 650 IFRON Miniexcavator BOBCAT 331 (adancime 3 m) Motocompresor MC 5 Electrocompresor C10 Motocompresor KAESER 7 bar Motocompresor ATLAS COPCO XA 175 8 bar Motocompresor INGERSOL RAND 20,7 bar Motocompresor INGERSOL RAND vhp 700 14 bar Motocompresor ATLAS COPCO 7 bar Motocompresor ATLAS COPCO 4 bar Generator Laser 13 kw Generator ATLAS COPCO 7,5 kw autovehicule : TAF cu cisterna Basculanta 16 tone Carosata 16 tone Camioneta MERCEDES 3,5 tone Camion TATRA 815 6×6 22 tone Camioneta TV Autoutilitara Dacia 1304 papuc Dacia 1310 berlina ARO 244 ARO 243 sC FORMIN SA efectueaza transporturi de marfa de pana la 20 tone cu trailer cu cale, senile si alte autovehicule. DATE DE CONTACT:Persoana de contact :Daniel Iordanescu e-mail :Tel : 0255/511250 GSM : 0724374441